Love tests
http://www.google.ro/search?q=love+tests&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a
...
---------
Cele mai bune teste psihologice din diferite domenii. De exemplu poti gasi teste psihologice de dragoste, comunicare, sentimente, atentie, atitudine, ...
www.portalroman.com/teste-psihologice/Dragoste.html - În cache
Dulce, nu?
----------------------
Divortul poate fi determinat de factori economici, culturali, psihologici, morali, religiosi care actioneaza la nivelul partenerilor, în interiorul cuplurilor si în afara acestora.
Factori interni ce pot genera divortul
1.Experienta premaritala a partenerilor si atitudinea lor reciproca fata de aceasta. Diferentele mari de experienta premaritala constituie un factor puternic ce împiedica realizarea solidaritatii familiale.
2.Motivatia casatoriei si modul de încheiere a casatoriei (casatorii motivate de avantaje economice, sociale sau casatorii impuse).
3.Vârsta la casatorie si diferentele de vârsta între soti.
4.Heterogenitatea cuplului familial in raport cu mediul de provenienta al sotilor, nivelul de instructie, profesiunea, trasaturile psihice si temperamentale.
5.Pozitia femeii în societate si în familie. Daca sotia este dependenta din punct de vedere economic fata de sot, divortialitatea este scazuta. Daca ea este independenta din punct de vedere economic nu mai accepta unele relatii familiale si astfel cuplul se îndreapta spre divort.
6.Incompatibilitati psihice si temperamentale ale partenerilor.
7.Insatisfactii emotional-afective si sexuale.
8.Infidelitatea.
9.Comportamentele agresive.
10.Alcoolismul unuia dintre parteneri.
Factori externi care pot genera divortul
1.Aparitia si mentinerea unor dezechilibre demografice între numarul femeilor si numarul barbatilor într-o anumita zona sau colectivitate.
2.Cresterea volumului migratiilor si urbanizarea.
3.Diminuarea controlului social care duce la aprecierea ca viata de familie este o problema strict personala.
4.Conditiile economice generale pot favoriza indirect disolutia unor cupluri.
Factorii externi care favorizeaza disolutia solidaritatii familiale nu produc aceste efecte decât daca actiune lor se combina cu cea a unor factori din interiorul familiei.
Modificarea atitudinii fata de divort
Modificarea factorilor care asigura stabilitatea familiei a fost însotita si de o modificare a atitudinii fata de divort. Modificarile de atitudine pot fi constatate, institutii sociale si societati întregi. Dintr-o ancheta din anii 80 facuta în Franta a reiesit ca tinerii aveau o atitudine favorabila fata de divort în comparatie cu generatiile vârstnice iar barbatii si femeile au atitudini relativ similare.
În România s-a constatat o atitudine mai favorabila divortului la tineri decât la persoanele vârstnice si în cadrul familiilor de muncitori. Înainte de 1990 intelectualii aveau o atitudine restrictiva fata de divort fiind influentati de normele si valorile promovate atunci. Dupa 1990 au început sa manifeste o atitudine mai favorabila fata de divort.
...
Rata divortialitatii este cu mult mai mare atunci când sotia este mai mare în vârsta. Din totalul casatoriilor în care sotia este mai în vârsta decât sotul cu peste 15 ani, cca. 30-40% din casatorii se termina prin divort.
http://www.ecursuri.ro/referate/referate.php?report=disolutia-familiei-prin-divort
--------
în trecut stabilitatea familiei era bazată pe respectarea strictă a rolurilor si traditiilor prescrise (sotului drepturile si obligatiile "bărbătesti", sotiei cele "femeiesti"), în prezent unul din factorii stabilitătii relatiilor conjugale îl reprezintă iesirea din cadrul traditional al acestor prescrieri. Astfel, în familia modernă sotul trebuie să-si asume o parte a obligatiilor femeiesti, iar rolul femeii include unele sarcini care dintotdeauna au fost considerate bărbătesti.
Depăsirea stereotipurilor vizavi de functiile sotului si sotiei produsă datorită schimbărilor survenite în statutul social economic al familiei, a condus inevitabil la o restructurare profundă a autoconstiintei femeii. Acum, femeia se poate manifesta ca personalitate si în afara familiei. Acest fapt a influentat si statutul bărbatului în familie, rolul său încetând de a mai fi dominant în mod neconditionat. În cazul când bărbatul stăruie asupra stereotipurilor traditionale de "cap de familie", contradictiile apărute se soldează cu deteriorarea relatiilor conjugale. In consecintă femeia este adesea nevoită să plătească scump independenta dobândită, rămânând singură cu copiii, iar bărbatul la rându-i pierde pretioasă sursă de căldură, grijă si sigurantă intimă. Copiii sunt acei care suportă cea mai mare parte a consecintelor nedorite ale conflictului. Impactul fenomenului descris asupra familiei moderne se manifestă în cresterea numărului de divorturi, a numărului de familii incomplete, scăderea natalitătii. În situatia socială creată, familia este un bun a cărei pierdere atât indivizii, bărbati si femei, cât si întreaga societate, îl plătesc scump.
Alt aspect al relatiilor interpersonale în familie tine de relatiile de apreciere emotională care includ părerile si reflectărilor reciproce ale sotilor despre caracterul, calitătile sau actiunile lor. Aceste aprecieri sunt axate în special pe dihotomia "place - nu place". Sentimentul de îndrăgostire care de multe ori este determinant pentru decizia de a se căsători, este orientat în totalitate spre primul component al opozitiei susnumite. Orice miscare, orice cuvânt al obiectului adorat îl înduiosază pe îndrăgostit. Treptat, însă, aceste aprecieri subiective sunt supuse unei corectii: aceleasi trăsături ale caracterului, maniere, obisnuinte ale sotului (sotiei) produc emotii total opuse. Această "metamorfoză" este cauza frecventă a asa numitei "nepotriviri de caractere" care este invocată în unele procese de divort.
Un aspect major al legăturilor familiale îl constituie relatiile de motivatie personală, care presupun orientarea în motivatia lăuntrică a altui om. Acest aspect se realizează în dorinta de a-si desfăsura activitatea în avantajul partenerului de căsătorie, al întregii familii. Ca indice al existentei unor relatii de motivatie personală bune serveste întelegerea reciprocă deplină care se exprimă în solicitudine, compasiune, sensibilitate fată de preferintele, dorintele si starea sufletească a partenerului. Această întelegere reciprocă apare pe fundalul unei apropieri psihologice speciale dintre soti, care evoluează în timp si este diferită la barbati si femei. Se constată că una din cauzele principale ale conflictelor în familie este interpretarea gresită de către soti a motivelor unul altuia si invocarea unul altuia a unor intentii inexistente. Unul din mecanismele psihologice cele mai importante de perfectionare a relatiilor de motivatie personală este mecanismul identificării care constă în puterea de a se situa pe pozitia celuilalt, aceasta ducând la acordarea reciprocă a conceptiilor si punctelor de vedere, ca bază a întelegerii reciproce.
Relatiile intrafamiliale sunt armonioase în măsura în care ele răspund principiului umanist - formarea unei atitudini fată de celălalt, care la rândul său presupune generozitate, respect si exigentă reciprocă. Toate aceste asigură un climat social psihologic favorabil în familie fără de care nu pot fi create conditiile necesare pentru educarea copiilor.
Dereglarea functiilor familiei creează stări frustrante la membrii familiei, care la rândul său sunt cauzele diferitor maladii psihogene. Primele semne ale dezorganizării familiei se exprimă în asa numită "anxietate familială", adică o stare de anxietate slab constientizată si slab localizată la unul sau ambii soti. Anxietatea familială se caracterizează prin îndoieli, frică, susceptibilitate cu privire la familie în general, la sănătatea membrilor familiei, conflictele din familie. De obicei, astfel de anxietate nu se răspândeste la sferele extrafamiliale - la relatiile între vecini, cele de prietenie sau profesionale. Aspectele principale ale anxietătii familiale sunt lipsa posibilitătii de a se apăra, incapacitatea de a organiza mersul evenimentelor în familie în directia dorită. Individului cu anxietate familială îi lipseste sentimentul propriei importante, oricât de importantă n-ar fi pozitia lui în ierarhia familială.
Vă propunem un mic chestionar pentru analiza stării dv emotionale în familie, care contine 21 de afirmatii pe care le cititi în ordinea în care sunt dispuse, încercuind în fisa răspunsurilor numerele afirmatiilor cu care, în general, sunteti de acord. Numerele acelor afirmatii cu care nu sunteti de acord, tăiati-le.
http://www.medfam.ro/mf/mf/mf16/psiho16.html
-----
http://www.google.ro/search?q=love+tests&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a
...
Love Tests
- [ Traducerea acestei pagini ]Free Love Tests from Dr John Gray, author of Men are from Mars, Women are from Venus. Test your relationship with our free love, dating, and relationship ...
www.askmarsvenus.com/love-tests.php - În cache - Pagini similare
www.askmarsvenus.com/love-tests.php - În cache - Pagini similare
Is Your Partner Marriage Material?
You've reached a point in your relationship where you can actually see yourself settling down with the person in your life. There is only one question - while you feel you're ready for this big step, are they? So let's find out … is she/he marriage material?
Remember that this is an online test – not every question will capture your personal beliefs. Do your best to pick the answers that most closely represent your opinions.
Click here to take "Is He Marriage Material?"
Click here to take "Is She Marriage Material?"
...
Love Quiz : True Love Quiz
- [ Traducerea acestei pagini ]Information about love quizzes, true love quizzes, love tests, love matches, love personality quiz and free love quizzes.
www.truelovequizzes.com/ - În cache - Pagini similare
www.truelovequizzes.com/ - În cache - Pagini similare
---------
Testarea dragostei
Cele mai bune teste psihologice din diferite domenii. De exemplu poti gasi teste psihologice de dragoste, comunicare, sentimente, atentie, atitudine, ...
www.portalroman.com/teste-psihologice/Dragoste.html - În cache
|
\ /
Si dragostea pentru totdeauna incepe cu dragostea pentru o zi, dar ramane doar sa afli daca o sa ajungi acolo
Teste Psihologice Dragoste - Voturi: 1
Dulce, nu?
----------------------
Divortul poate fi determinat de factori economici, culturali, psihologici, morali, religiosi care actioneaza la nivelul partenerilor, în interiorul cuplurilor si în afara acestora.
Factori interni ce pot genera divortul
1.Experienta premaritala a partenerilor si atitudinea lor reciproca fata de aceasta. Diferentele mari de experienta premaritala constituie un factor puternic ce împiedica realizarea solidaritatii familiale.
2.Motivatia casatoriei si modul de încheiere a casatoriei (casatorii motivate de avantaje economice, sociale sau casatorii impuse).
3.Vârsta la casatorie si diferentele de vârsta între soti.
4.Heterogenitatea cuplului familial in raport cu mediul de provenienta al sotilor, nivelul de instructie, profesiunea, trasaturile psihice si temperamentale.
5.Pozitia femeii în societate si în familie. Daca sotia este dependenta din punct de vedere economic fata de sot, divortialitatea este scazuta. Daca ea este independenta din punct de vedere economic nu mai accepta unele relatii familiale si astfel cuplul se îndreapta spre divort.
6.Incompatibilitati psihice si temperamentale ale partenerilor.
7.Insatisfactii emotional-afective si sexuale.
8.Infidelitatea.
9.Comportamentele agresive.
10.Alcoolismul unuia dintre parteneri.
Factori externi care pot genera divortul
1.Aparitia si mentinerea unor dezechilibre demografice între numarul femeilor si numarul barbatilor într-o anumita zona sau colectivitate.
2.Cresterea volumului migratiilor si urbanizarea.
3.Diminuarea controlului social care duce la aprecierea ca viata de familie este o problema strict personala.
4.Conditiile economice generale pot favoriza indirect disolutia unor cupluri.
Factorii externi care favorizeaza disolutia solidaritatii familiale nu produc aceste efecte decât daca actiune lor se combina cu cea a unor factori din interiorul familiei.
Modificarea atitudinii fata de divort
Modificarea factorilor care asigura stabilitatea familiei a fost însotita si de o modificare a atitudinii fata de divort. Modificarile de atitudine pot fi constatate, institutii sociale si societati întregi. Dintr-o ancheta din anii 80 facuta în Franta a reiesit ca tinerii aveau o atitudine favorabila fata de divort în comparatie cu generatiile vârstnice iar barbatii si femeile au atitudini relativ similare.
În România s-a constatat o atitudine mai favorabila divortului la tineri decât la persoanele vârstnice si în cadrul familiilor de muncitori. Înainte de 1990 intelectualii aveau o atitudine restrictiva fata de divort fiind influentati de normele si valorile promovate atunci. Dupa 1990 au început sa manifeste o atitudine mai favorabila fata de divort.
...
Rata divortialitatii este cu mult mai mare atunci când sotia este mai mare în vârsta. Din totalul casatoriilor în care sotia este mai în vârsta decât sotul cu peste 15 ani, cca. 30-40% din casatorii se termina prin divort.
http://www.ecursuri.ro/referate/referate.php?report=disolutia-familiei-prin-divort
--------
în trecut stabilitatea familiei era bazată pe respectarea strictă a rolurilor si traditiilor prescrise (sotului drepturile si obligatiile "bărbătesti", sotiei cele "femeiesti"), în prezent unul din factorii stabilitătii relatiilor conjugale îl reprezintă iesirea din cadrul traditional al acestor prescrieri. Astfel, în familia modernă sotul trebuie să-si asume o parte a obligatiilor femeiesti, iar rolul femeii include unele sarcini care dintotdeauna au fost considerate bărbătesti.
Depăsirea stereotipurilor vizavi de functiile sotului si sotiei produsă datorită schimbărilor survenite în statutul social economic al familiei, a condus inevitabil la o restructurare profundă a autoconstiintei femeii. Acum, femeia se poate manifesta ca personalitate si în afara familiei. Acest fapt a influentat si statutul bărbatului în familie, rolul său încetând de a mai fi dominant în mod neconditionat. În cazul când bărbatul stăruie asupra stereotipurilor traditionale de "cap de familie", contradictiile apărute se soldează cu deteriorarea relatiilor conjugale. In consecintă femeia este adesea nevoită să plătească scump independenta dobândită, rămânând singură cu copiii, iar bărbatul la rându-i pierde pretioasă sursă de căldură, grijă si sigurantă intimă. Copiii sunt acei care suportă cea mai mare parte a consecintelor nedorite ale conflictului. Impactul fenomenului descris asupra familiei moderne se manifestă în cresterea numărului de divorturi, a numărului de familii incomplete, scăderea natalitătii. În situatia socială creată, familia este un bun a cărei pierdere atât indivizii, bărbati si femei, cât si întreaga societate, îl plătesc scump.
Alt aspect al relatiilor interpersonale în familie tine de relatiile de apreciere emotională care includ părerile si reflectărilor reciproce ale sotilor despre caracterul, calitătile sau actiunile lor. Aceste aprecieri sunt axate în special pe dihotomia "place - nu place". Sentimentul de îndrăgostire care de multe ori este determinant pentru decizia de a se căsători, este orientat în totalitate spre primul component al opozitiei susnumite. Orice miscare, orice cuvânt al obiectului adorat îl înduiosază pe îndrăgostit. Treptat, însă, aceste aprecieri subiective sunt supuse unei corectii: aceleasi trăsături ale caracterului, maniere, obisnuinte ale sotului (sotiei) produc emotii total opuse. Această "metamorfoză" este cauza frecventă a asa numitei "nepotriviri de caractere" care este invocată în unele procese de divort.
Un aspect major al legăturilor familiale îl constituie relatiile de motivatie personală, care presupun orientarea în motivatia lăuntrică a altui om. Acest aspect se realizează în dorinta de a-si desfăsura activitatea în avantajul partenerului de căsătorie, al întregii familii. Ca indice al existentei unor relatii de motivatie personală bune serveste întelegerea reciprocă deplină care se exprimă în solicitudine, compasiune, sensibilitate fată de preferintele, dorintele si starea sufletească a partenerului. Această întelegere reciprocă apare pe fundalul unei apropieri psihologice speciale dintre soti, care evoluează în timp si este diferită la barbati si femei. Se constată că una din cauzele principale ale conflictelor în familie este interpretarea gresită de către soti a motivelor unul altuia si invocarea unul altuia a unor intentii inexistente. Unul din mecanismele psihologice cele mai importante de perfectionare a relatiilor de motivatie personală este mecanismul identificării care constă în puterea de a se situa pe pozitia celuilalt, aceasta ducând la acordarea reciprocă a conceptiilor si punctelor de vedere, ca bază a întelegerii reciproce.
Relatiile intrafamiliale sunt armonioase în măsura în care ele răspund principiului umanist - formarea unei atitudini fată de celălalt, care la rândul său presupune generozitate, respect si exigentă reciprocă. Toate aceste asigură un climat social psihologic favorabil în familie fără de care nu pot fi create conditiile necesare pentru educarea copiilor.
Dereglarea functiilor familiei creează stări frustrante la membrii familiei, care la rândul său sunt cauzele diferitor maladii psihogene. Primele semne ale dezorganizării familiei se exprimă în asa numită "anxietate familială", adică o stare de anxietate slab constientizată si slab localizată la unul sau ambii soti. Anxietatea familială se caracterizează prin îndoieli, frică, susceptibilitate cu privire la familie în general, la sănătatea membrilor familiei, conflictele din familie. De obicei, astfel de anxietate nu se răspândeste la sferele extrafamiliale - la relatiile între vecini, cele de prietenie sau profesionale. Aspectele principale ale anxietătii familiale sunt lipsa posibilitătii de a se apăra, incapacitatea de a organiza mersul evenimentelor în familie în directia dorită. Individului cu anxietate familială îi lipseste sentimentul propriei importante, oricât de importantă n-ar fi pozitia lui în ierarhia familială.
Vă propunem un mic chestionar pentru analiza stării dv emotionale în familie, care contine 21 de afirmatii pe care le cititi în ordinea în care sunt dispuse, încercuind în fisa răspunsurilor numerele afirmatiilor cu care, în general, sunteti de acord. Numerele acelor afirmatii cu care nu sunteti de acord, tăiati-le.
- Stiu că membrii familiei mele des sunt supărati pe mine,
- Simt că orice n-as face pentru familie tot una nu
- Nu dovedesc să fac mult din ceea ce as vrea.
- De obicei, anume eu rămân de vină de ceea ce se întâmplă în familia noastră.
- Adesea mă simt slab si lipsit de apărare.
- Adesea sunt nervos.
- Când sunt acasă mă simt neîndemânatic.
- Unii membri ai familiei mă consideră nepriceput.
- Când sunt acasă niciodată nu mă simt linistit.
- Adesea simt că membrii familiei mele se uită la mine dojenitor.
- Când mă duc acasă, mă gândesc cu disperare la cele ce s-ar putea întâmpla în lipsa mea.
- Acasă am permanent impresia că mai trebuie să fac ceva.
- Adesea simt că sunt o piesă în plus în familie.
- In familia mea lucrurile stau atât de rău că nu cred că as mai putea remedia ceva.
- Acasă tot timpul mă străduiesc să nu mă enervez.
- Mi se pare, dacă as dispărea de odată, nimeni din familie n-ar observa lipsa mea.
- Când vin acasă, cred că o să fac una, iar, de obicei, sunt nevoit să fac alta.
- Când mă gândesc la treburile din familie, incep să mă enervez.
- Unii membri ai familiei mele se rusinează din cauza mea fată de prieteni si cunoscuti.
- Adesea vreau să fac bine, dar până la urmă iese prost.
- Nu-mi plac multe obiceiuri din familia mea, dar mă străduiesc să-mi ascund sentimentele.
- 1 4 7 10 13 16 19 Complex de vinovătie
- 2 5 8 11 14 17 20 Traumatizare psihică
- 3 6 9 12 15 18 21 Nevrotizare
http://www.medfam.ro/mf/mf/mf16/psiho16.html
-----
No comments:
Post a Comment